Skip to content

Ghidul afecțiunilor

Ce este sifilisul? Simptome, tratament și căi de transmitere

Ce este sifilisul? Sifilisul este o boală cu transmitere sexuală cauzată de bacterii. Se dezvoltă cu aceeași frecvență la ambele sexe și este observată de obicei la grupa de vârstă tânără. Sifilisul poate fi tratat cu medicamente.

Ce este sifilisul? Simptome, tratament și căi de transmitere

Ce este sifilisul?

Sifilisul este o boală cu transmitere sexuală cauzată de bacterii. Se dezvoltă cu aceeași frecvență la ambele sexe și este observată de obicei la grupa de vârstă tânără. Sifilisul este o boală infecțioasă care poate fi tratată cu medicamente, însă, dacă nu este tratată, poate cauza probleme grave de sănătate. Poate duce la leziuni permanente la nivelul inimii, creierului, mușchilor, oaselor și ochilor pacientului. Prin urmare, pot apărea complicații care pun viața în pericol. Din acest motiv, este foarte important să folosiți prezervativul în timpul contactului sexual, să înțelegeți bine simptomele și să solicitați opinia unui medic specialist pentru un diagnostic precoce.

O boală infecțioasă numită sifilis apare atunci când bacteria numită Treponema pallidum pătrunde în organism prin diverse căi. Boala se transmite de obicei prin activitate sexuală și poate rămâne în organism mult timp înainte de a cauza orice simptom. Organizația Mondială a Sănătății estimează că, în 2020, 7,1 milioane de adulți cu vârste între 15 și 49 de ani au contractat sifilis. Conform Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor, în 2020 au existat în medie 134.000 de cazuri de sifilis. Sifilisul congenital se dezvoltă în cazul în care o femeie însărcinată transmite infecția fătului în timpul sarcinii. Sifilisul care se dezvoltă la sugari și copii mici cauzează probleme grave de sănătate, inclusiv decesul. Din acest motiv, este necesar ca femeile să fie supuse unor teste de screening pentru bolile cu transmitere sexuală înainte de prima sarcină și să fie tratate dacă există sifilis. Deoarece, dacă sifilisul nu este tratat în timpul sarcinii, sau este tratat tardiv sau incorect, în 50-80% din cazuri apar complicații la naștere.

Care sunt simptomele sifilisului?

La bebelușii născuți cu sifilis, adică cei cu sifilis congenital, pot apărea erupții cutanate, anemie, probleme osoase și articulare, inflamații ale organelor, orbire, surditate, afecțiuni neurologice precum meningita, retard de creștere și convulsii. Sifilisul poate prezenta simptome mai grave dacă nu este tratat.

Boala sifilis se dezvoltă în patru etape diferite la adulți. Simptomele sifilisului sunt diferite în fiecare etapă, însă etapele se pot suprapune, iar simptomele nu apar în aceeași ordine în fiecare caz. Infecțiile sunt extrem de contagioase în prima și a doua etapă și pot fi transmise cu ușurință partenerului pacientului. Simptomele observate în etapele sifilisului pot fi menționate pe scurt după cum urmează:

Sifilis primar: Apare la 2-12 săptămâni după expunerea la o persoană cu sifilis. În această etapă, se dezvoltă răni moi sau dure pe organele genitale, rect sau gură. De obicei sunt mici și nedureroase, motiv pentru care pot trece neobservate. Dacă nu este tratată cu medicamente, infecția poate trece în a doua etapă.

Sifilis secundar: La 1-6 luni după trecerea șancrului, apare o erupție cutanată de sifilis aspră și neregulată. Aceste erupții pot acoperi întregul corp, inclusiv palmele și tălpile picioarelor. Deși erupțiile nu provoacă mâncărime, pot cauza simptome precum febră, răni asemănătoare negilor, căderea părului, ganglioni limfatici umflați, pierdere în greutate și dureri musculare. De asemenea, pot apărea leziuni umflate, gri-albicioase în zonele umede și calde ale corpului, cum ar fi gura, organele genitale, anusul și axilele. Aceste simptome pot apărea și dispărea pe perioade lungi. Dispariția simptomelor nu înseamnă că boala a dispărut; tratamentul medicamentos este încă necesar. Dacă nu este tratată, infecția trece în stadiul latent.

Sifilis latent: Când sifilisul primar și secundar nu sunt tratate, acesta trece în stadiul latent. În această etapă, nu se dezvoltă niciun simptom extern. În unele cazuri, pot apărea episoade ușoare periodice. În sifilisul latent, infecția poate deteriora inima, oasele, nervii și organele. Această etapă poate dura mulți ani. De obicei, transmiterea către partener este rară în stadiul latent.

Sifilis tardiv (terțiar): De obicei, majoritatea pacienților nu ajung în această fază. Motivul este că infecția trece de la sine sau simptomele sunt ușoare. La o parte din pacienți, boala progresează către stadiul de sifilis tardiv, care cauzează probleme grave de sănătate. Aceste probleme de sănătate pot fi boli de inimă, leziuni nervoase, tulburări de vedere, inclusiv orbire, boli cardiace, leziuni cerebrale, demență și probleme de sănătate cognitivă.

Mici umflături și tumori pe piele, oase, ficat sau alte organe,

Probleme neurologice precum paralizie, dureri de cap, meningită, schimbări de personalitate și probleme de concentrare, pierderea abilităților de memorie și de luare a deciziilor,

Sifilis ocular, probleme oculare precum dureri oculare, orbire și roșeață,

Otosifilis, probleme auditive precum pierderea auzului, tinitus și vertij,

Probleme cardiovasculare precum umflarea arterei principale (aorta) și a altor vase de sânge, deteriorarea valvelor cardiace,

Complicații ale sarcinii și nașterii, cum ar fi avortul spontan, nașterea unui făt mort și decesul bebelușului în primele zile după naștere.

Cum se transmite sifilisul?

Sifilisul se dezvoltă din cauza unei infecții bacteriene; transmiterea are loc în cazul contactului cu o rană de sifilis de pe corpul altui pacient. Bacteriile pot pătrunde în organism și prin tăieturi ale pielii și membrane mucoase. Acest lucru se întâmplă de obicei în timpul activității sexuale; de asemenea, transmiterea are loc în cazul partajării aceluiași ac cu un pacient infectat în timpul administrării de medicamente intravenoase. Este posibilă și transmiterea sifilisului congenital (din naștere) și prin alăptare. Sifilisul nu se răspândește prin colace de toaletă, mânere de uși, piscine, jacuzzi, căzi, haine și veselă. Fiecare individ activ sexual are probabilitatea de a contracta sifilis. Totuși, în unele cazuri, riscul de a dezvolta boala este mai mare:

Contact sexual neprotejat,

Parteneri multipli,

Prezența virusului HIV care cauzează SIDA,

Pacienți cu alte boli cu transmitere sexuală precum gonoreea, chlamydia sau herpesul,

Sexul masculin.

Cum se pune diagnosticul de sifilis?

Diagnosticul de sifilis se bazează pe istoricul medical și sexual al persoanei, examenul fizic, testele de laborator și, uneori, metodele radiologice. În timpul examinării, medicul întreabă pacientul dacă a avut contact sexual sigur și care sunt simptomele care au apărut. Este important să fiți cât mai deschis și onest în discuțiile cu medicul în această etapă. Medicii pot solicita următoarele teste pentru diagnosticul de sifilis:

Analize de sânge: Pot fi solicitate două tipuri de teste de sânge, teste treponemice și teste non-treponemice. În testele non-treponemice, se verifică anticorpii produși la pacienții cu sifilis. De obicei, trebuie confirmate cu teste treponemice, deoarece acești anticorpi pot fi produși și din cauza altor boli. Testele treponemice, pe de altă parte, detectează anticorpii specifici pe care corpul îi produce ca răspuns la bacteria Treponema pallidum.

Examinarea lichidului din rană: Lichidele din rană sunt prelevate cu ajutorul unui tampon de bumbac și examinate la microscop.

Examinarea lichidului care înconjoară creierul și măduva spinării: Lichidul cefalorahidian este examinat atunci când apar probleme ale sistemului nervos legate de sifilis.

Cum se tratează sifilisul?

Sifilisul este o boală care poate fi tratată cu antibiotice. Din acest motiv, se recomandă consultarea unui specialist în sănătate imediat după observarea simptomelor, astfel încât diagnosticul să fie pus cât mai devreme posibil și tratamentul să fie efectuat. Antibioticele sunt medicamente care asigură tratamentul infecțiilor bacteriene. De obicei, în tratament se utilizează cel mai frecvent medicamente derivate din penicilină. Aceasta este procedura de tratament preferată de obicei pentru stadiul incipient al sifilisului. În stadiile avansate, pot fi utilizate și alte medicamente antibiotice. Doza medicamentului și durata administrării sunt determinate de medic în funcție de simptomele de sifilis care au apărut. Sifilisul congenital poate fi, de asemenea, prevenit prin tratament. Dacă tratamentul viitoarei mame a fost efectuat cu succes, boala sifilis nu se transmite la bebeluș. După finalizarea tratamentului, este necesar să se evite activitatea sexuală și alăptarea până când se determină prin diverse teste că infecția a trecut complet.

Întrebări frecvente despre sifilis

Sifilisul se transmite în cazul contactului cu răni de sifilis contagioase în timpul contactului sexual vaginal, oral și anal. Rareori, se poate răspândi și prin sărutarea sau atingerea unor părți ale corpului precum buzele, limba, gura și sânii. În timpul sarcinii, se poate transmite prin placentă sau prin lapte în timpul alăptării. Pacienții cu sifilis sunt de obicei foarte contagioși în stadiile incipiente ale bolii. În unele cazuri, sifilisul se poate răspândi prin înțepături de ac, răni sau contaminarea echipamentelor de injecție. În unele cazuri, sifilisul poate fi transmis și prin transfuzii de sânge, dar acest risc este foarte scăzut. Deoarece donatorii care donează sânge sunt supuși unor teste de screening detaliate. Boala sifilis poate fi diagnosticată și tratată de medici urologi, dermatologi, ginecologi și specialiști în boli infecțioase. Printre simptomele cauzate de infecția cu sifilis nu se numără mâncărimea. De obicei, apar erupții care se răspândesc pe tot corpul, dar aceste erupții nu provoacă mâncărime. Plângerea de mâncărime poate fi un semn al altor boli, motiv pentru care se recomandă consultarea unui dermatolog. Boala sifilis este extrem de contagioasă, în special în prima și a doua etapă. Boala se poate transmite prin contact direct cu răni, leziuni formate în interiorul vaginului și rectului. Sifilisul este o boală tratabilă, cauzată de o infecție bacteriană. Dacă nu este tratată, poate duce la multe complicații grave. Din acest motiv, se recomandă luarea măsurilor necesare în timpul contactului sexual, înțelegerea corectă a simptomelor sifilisului și consultarea unui medic cât mai curând posibil în cazul apariției simptomelor. Dacă ați observat simptome legate de sănătatea sexuală în ultimele zile sau credeți că aveți risc de sifilis, puteți face o programare la medicii noștri specialiști în Boli Infecțioase fără a pierde timpul.

Faceți o programare acum

Începeți cu evaluarea corectă pentru Ce este sifilisul? Simptome, tratament și căi de transmitere

Împărtășiți simptomele cu medicii noștri specialiști; stabilim împreună diagnosticul și planul de tratament potrivit.

Programează o consultație

Atenție

Dacă simptomele au apărut brusc, progresează rapid sau vă limitează semnificativ viața de zi cu zi, adresați-vă fără întârziere unui medic.

Planificați parcursul pentru Ce este sifilisul? Simptome, tratament și căi de transmitere împreună cu specialiștii noștri.

Completați formularul sau programați-vă pentru a afla opțiunile de tratament, etapele și pregătirea.

Programează o consultație

Conținut asociat

Medici asociați

Metode de tratament

Videoclipuri

Articole asociate

Consiliul editorial web și medical

Consiliul editorial web și medical al Hisar Hospital a contribuit la elaborarea acestui conținut. Toate materialele de pe site au exclusiv scop informativ general. Pentru evaluarea, diagnosticarea și tratarea problemei dumneavoastră, consultați întotdeauna un medic.

Ultima actualizare: