Ați auzit de boala mâini-picioare-gură?

Ne confruntăm cu un focar de infecție care afectează mai frecvent copiii, în special în lunile de vară și toamnă. Această boală, care se manifestă cel mai des prin febră mare, erupții cutanate pe mâini și picioare și leziuni asemănătoare aftelor în interiorul gurii, este cunoscută în mod popular drept boala mâini-picioare-gură?

Am aflat de la specialiștii în pediatrie ai Hisar Hospital Intercontinental despre microbii numiți enterovirusuri, care provoacă boala mâini-picioare-gură.

Virusurile coxsackie A, coxsackie B și enterovirusul 71, care provoacă boala mâini-picioare-gură, produc epidemii în lunile de vară și toamnă. Boala, care apare rar la adulți, este mai frecventă la copiii sub 10 ani care merg la creșă și la școală. Odată cu începerea sezonului de înot în piscine, prin înghițirea apei infectate din piscine, boala devine epidemie. Din punct de vedere clinic: după o perioadă de incubație scurtă, de 4-6 zile, apar febră mare și leziuni asemănătoare aftelor pe amigdale, pe limbă și pe interiorul obrajilor. Există erupții roșii, uneori cu conținut lichidian și dureroase, pe palme și pe tălpi. Rar, aceste erupții pot apărea și pe picioare, pe șold și pe organele genitale. Erupțiile seamănă cu varicela, dar sunt mai mici decât varicela. Aceste simptome regresează în decurs de o săptămână. În această perioadă, din cauza leziunilor dureroase din gură, copiii, deși au poftă de mâncare, nu pot mânca; se recomandă să fie hrăniți mai ales cu alimente lichide, precum supă și lapte, și cu alimente reci, precum iaurt, care nu dor în gură. Pentru a reduce durerea leziunilor din gură și pentru a grăbi vindecarea, pot fi folosite diverse spray-uri, iar pentru erupții, loțiuni uscante. Deoarece boala este de origine virală, nu există tratament cu antibiotice; ea se vindecă de la sine după ce își parcurge evoluția. Nu există vaccin care să prevină boala. De obicei se transmite pe cale respiratorie și orală, prin contact apropiat cu o persoană care poartă boala sau prin înghițirea apei contaminate (de exemplu apă de piscină).

Enterovirusurile pot provoca și boli precum herpangina (febră mare cu debut brusc, cefalee, vărsături, leziuni aftoase în gură), conjunctivita hemoragică acută (durere intensă la nivelul ochilor, intoleranță la lumină, vedere tulbure, lacrimare, roșeață oculară, umflare a pleoapei), pleurodinia (durere toracică), bronșită, laringită, diaree și vărsături, meningită aseptică, encefalită, miocardită. Totuși, aceste boli nu sunt la fel de frecvente ca boala mâini-picioare-gură și nu provoacă epidemii.