Ce este dispepsia (indigestia)? Simptome, cauze și metode de tratament

Dispepsia, cunoscută sub numele de indigestie, este o problemă de sănătate caracterizată prin simptome precum dureri de stomac, constipație și senzație de arsură în stomac. Indigestia poate fi cauzată de un motiv simplu, cum ar fi mâncatul în exces, dar poate fi și rezultatul unor afecțiuni ale sistemului digestiv, precum gastrita sau calculii biliari. În cazul dispepsiei care persistă o perioadă lungă de timp, este important să consultați un medic specialist.

Ce este dispepsia?

Dispepsia, cunoscută în termeni populari sub numele de indigestie, poate fi definită ca prezența unuia sau mai multor simptome precum durerea epigastrică (în partea superioară a abdomenului), arsuri la stomac, balonare după masă sau sațietate precoce. Deși indigestia în sine nu este o problemă de sănătate izolată, multe afecțiuni precum refluxul, gastrita sau calculii biliari pot cauza dispepsie. Unele studii arată că aproximativ 30-40% dintre oameni se confruntă cu probleme de indigestie din diverse motive. Apariția unor simptome precum greața sau durerile abdominale după masă poate fi un indicator al faptului că sistemul digestiv nu își îndeplinește funcția așa cum ar trebui. Totuși, această situație nu provine întotdeauna dintr-o problemă de sănătate. Mulți factori de mediu, cum ar fi consumul excesiv de alimente grase, stresul, fumatul și consumul de alcool, pot fi cauza indigestiei.

Indigestia, care apare de obicei după masă, poate dura de la câteva minute până la câteva ore. În acest interval, pancreasul și vezica biliară, care sunt organe auxiliare ale digestiei, secretă bilă și diverse enzime pentru a facilita procesul digestiv. Cu ajutorul acestor enzime, alimentele sunt transmise din stomac în intestin în medie în 3-5 ore. Dacă timpul de tranzit al alimentelor din stomac către intestine se prelungește, această situație poate fi definită drept indigestie.

Cum apare dispepsia?

Dispepsia apare de obicei după mese copioase. Motivul principal este că, atunci când se consumă prea multă mâncare, sistemul digestiv trebuie să depună un efort mai mare pentru a finaliza procesul de digestie. După mesele grele, organele sistemului digestiv și organele auxiliare, cum ar fi stomacul, vezica biliară și pancreasul, se contractă mai intens pentru a secreta sucuri digestive. În acest proces, fluidele puternice secretate pot cauza iritații în sistemul digestiv, ducând astfel la apariția indigestiei (dispepsiei). Pe de altă parte, dispepsia cronică, adică cea care persistă pe termen lung, se poate dezvolta din cauza unei alte probleme de sănătate. În unele cazuri, nu poate fi găsită o cauză explicabilă pentru indigestia cronică.

În funcție de cauzele sale, dispepsia este studiată în două categorii: dispepsie organică și dispepsie funcțională. Dispepsia organică este adesea legată de acidul gastric prezent în sucul gastric. În condiții normale, bariera protectoare a stomacului, acoperită cu mucus, protejează stomacul de iritațiile cauzate de acid, însă, în unele cazuri, bariera protectoare poate fi erodată din cauza unor factori precum infecția cu bacteria H. pylori și utilizarea excesivă a medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene. Ca urmare, mucoasa gastrică poate fi deteriorată și inflamată. Principalele probleme ale sistemului digestiv care pot cauza dispepsie sunt următoarele:

● Ulcerul gastric: Ulcerul gastric este una dintre principalele cauze ale indigestiei. Infecția cu bacteria H. pylori și utilizarea pe termen lung a analgezicelor (în special antiinflamatoarele nesteroidiene) pot duce la erodarea mucoasei gastrice și la formarea de leziuni în stomac. Când ne gândim la simptomele ulcerului gastric, primele care vin în minte sunt arsurile la stomac și indigestia.

● Refluxul gastroesofagian: Refluxul este reîntoarcerea acidului gastric în esofag, ca urmare a disfuncției, din diverse motive, a valvei numite sfincter, situată în partea inferioară a esofagului, care previne reîntoarcerea acidului gastric în esofag. Apariția arsurilor la stomac sau a indigestiei de mai mult de două ori pe săptămână poate indica un reflux.

● Calculi biliari: Acumularea și cristalizarea sedimentelor biliare în vezica biliară sau în căile biliare pot bloca canalele biliare. Simptome precum indigestia, balonarea și durerile de stomac pot apărea în special după mese.

● Gastrita: Caracterizată prin inflamarea mucoasei protectoare a stomacului din cauza bolilor infecțioase, utilizării excesive a medicamentelor etc., gastrita se poate manifesta prin simptome precum dureri de stomac și dispepsie.

● Pancreatita: Cunoscută și sub numele de inflamație a pancreasului, pancreatita poate cauza simptome precum dureri abdominale, indigestie după masă, balonare, pierderea poftei de mâncare, scădere inexplicabilă în greutate și scaune grase.

● Sindromul de intestin iritabil: Sindromul de intestin iritabil, numit și colon iritabil, este o problemă de sănătate care se dezvoltă ca urmare a contracției intestinelor mai mult sau mai puțin decât ar trebui. Printre principalele sale simptome se numără dispepsia, diareea și constipația; sindromul de intestin iritabil poate fi adesea ținut sub control prin modificări ale obiceiurilor alimentare.

Pe lângă cele menționate, sensibilitățile alimentare, cum ar fi intoleranța la gluten sau intoleranța la lactoză, sau probleme grave de sănătate, cum ar fi cancerul gastric, pot duce, de asemenea, la indigestie. Persoanele care suferă de dispepsie cronică pot prezenta adesea simptome similare cu cele ale ulcerului, cum ar fi dureri de stomac în timpul și după masă, balonare, arsuri la stomac și eructații. Cu toate acestea, se observă că doar o treime dintre pacienți au ulcer, în timp ce la restul, cauza indigestiei este dispepsia funcțională. Dispepsia funcțională este indigestia care persistă mult timp și reapare frecvent, în ciuda faptului că nu există nicio problemă de sănătate cunoscută. Principalele cauze ale dispepsiei funcționale sunt:

● Perturbarea echilibrului dintre bacteriile dăunătoare și cele benefice din intestin,

● Boli infecțioase precum gastroenterita (gripa stomacală),

● Bacteria H. pylori,

● Obiceiuri dăunătoare sănătății, cum ar fi fumatul și consumul de alcool,

● Obiceiuri alimentare nesănătoase.

La nivel mondial, aproximativ 20% dintre oameni prezintă simptome de dispepsie funcțională. Unele cercetări arată că factori precum obezitatea, nivelul ridicat de stres și gastroenterita acută pot crește riscul de dispepsie funcțională.

Care sunt simptomele dispepsiei?

Când ne gândim la simptomele dispepsiei, primele care vin în minte sunt durerea abdominală și balonarea. Dacă organele sistemului digestiv și organele auxiliare au dificultăți în digerarea alimentelor după masă, pot apărea simptome de indigestie. În consecință, principalele simptome ale dispepsiei sunt:

● Durere în zona abdominală superioară, unde se află stomacul,

● Arsuri la stomac, senzație de acreală,

● Sațietate precoce sau senzație de sațietate prelungită,

● Balonare,

● Gaze intestinale,

● Greață,

● Eructații,

● Reîntoarcerea alimentelor ingerate din stomac.

În cazul în care cauza indigestiei este o problemă gravă de sănătate, aceasta poate fi însoțită de simptome precum vărsături cu sânge sau de culoare maronie, scădere inexplicabilă în greutate, scaune negre sau aproape negre, dificultăți la înghițire. În cazul apariției unor simptome precum scăderea inexplicabilă în greutate, vărsăturile frecvente, masa palpabilă în zona abdominală superioară, anemia și icterul, care sunt clasificate și ca simptome de alarmă ale dispepsiei, este important să se determine cauza organică subiacentă și să se planifice tratamentul necesar cât mai curând posibil.

Cum se pune diagnosticul de dispepsie?

În timpul diagnosticului de dispepsie, specialiștii examinează mai întâi pacientul fizic. Dacă indigestia se manifestă cu simptome ușoare și pacienții nu prezintă simptome precum scăderea inexplicabilă în greutate sau vărsături frecvente, specialiștii pot să nu apeleze la investigații suplimentare. Cu toate acestea, dacă dispepsia este însoțită de simptome precum scăderea în greutate, vărsături recurente și debutează brusc, specialiștii pot utiliza alte investigații.

În această etapă, specialiștii în gastroenterologie utilizează mai întâi analize de laborator pentru a investiga prezența anemiei, a infecției cu bacteria Helicobacter pylori sau a altor boli. De asemenea, pot fi utilizate teste precum testul respirator sau testul de scaun pentru a investiga bacteria H. pylori.

Dacă pacientul prezintă semne de alarmă, cum ar fi scăderea rapidă în greutate, semne de sângerare sau dificultăți severe la înghițire, se pot utiliza metode avansate de diagnostic, cum ar fi endoscopia. Cu ajutorul endoscopiei, stomacul și esofagul pot fi examinate în detaliu pentru a detecta ulcerul, refluxul sau alte probleme structurale. În plus, dacă se suspectează că o problemă de sănătate precum obstrucția intestinală cauzează indigestia, pot fi utilizate metode imagistice precum radiografia sau tomografia computerizată. Dacă în raportul oferit de medic după investigații apare mențiunea „k30 dispepsie”, aceasta înseamnă că pacientul suferă de indigestie. Dacă în urma investigațiilor nu se găsește nicio problemă de sănătate care să cauzeze indigestia, specialiștii pot pune diagnosticul de dispepsie funcțională.

Cum se tratează dispepsia?

Tratamentul dispepsiei variază în funcție de cauza care stă la baza problemei. Obiceiurile alimentare joacă un rol important în dispepsie. De cele mai multe ori, unele modificări ale obiceiurilor alimentare și ale stilului de viață pot ajuta la ameliorarea simptomelor. Iată câteva recomandări care pot ajuta la ameliorarea simptomelor dispepsiei:

● Evitarea alimentelor care pot cauza indigestie, în special a celor foarte grase,

● Mâncatul în porții mici și dese în loc de mese mari,

● Evitarea obiceiurilor dăunătoare sănătății, cum ar fi alcoolul și fumatul,

● Limitarea consumului de băuturi cu cofeină,

● Limitarea utilizării analgezicelor, cu excepția cazului în care sunt recomandate de medic,

● Utilizarea unor metode precum meditația pentru a gestiona stresul și anxietatea.

Dacă modificările obiceiurilor alimentare și ale stilului de viață nu ajută la controlul simptomelor, specialiștii pot prescrie diverse medicamente. În timpul tratamentului dispepsiei, pot fi recomandate unele medicamente în funcție de problema de sănătate subiacentă. În cazurile în care cauza indigestiei este infecția cu H. pylori, se poate apela la tratamentul cu antibiotice. De asemenea, pot fi utilizate unele medicamente care ajută la golirea mai rapidă a stomacului.

Întrebări frecvente

Dispepsia poate fi cauzată de cele mai multe ori de un motiv simplu, cum ar fi mâncatul în exces, dar în unele cazuri, probleme grave de sănătate, cum ar fi cancerul gastric, pot fi cauza indigestiei. Conform unor studii, stresul este principala cauză a dispepsiei funcționale, în care simptome precum ulcerul, cancerul gastric, refluxul sunt excluse cu ajutorul investigațiilor efectuate. Dispepsia netratată sau rezistentă poate duce la complicații grave în perioadele ulterioare, în funcție de cauza problemei. De exemplu, dacă cauza indigestiei este o problemă de sănătate precum pancreatita, pancreatita netratată poate duce la cancer pancreatic. Pacienții cu dispepsie pot ajuta la ameliorarea simptomelor prin evitarea alimentelor care pot forța stomacul, cum ar fi mâncărurile grase, prăjelile, fast-food-ul și alcoolul. În schimb, dieta pentru dispepsie ar trebui să fie formată din legume, cereale integrale și alimente cu conținut scăzut de grăsimi care nu deranjează stomacul. Unele cercetări arată că broccoli, ridichea, țelina, uleiul de măsline și nucile pot declanșa simptome la unii pacienți. Pe lângă acestea, consumul regulat de apă poate ajuta, de asemenea, la facilitarea digestiei. Dispepsia nu provoacă de obicei transpirație. Deoarece însoțirea indigestiei de simptome precum transpirația, dificultățile de respirație, senzația de presiune în piept poate indica o problemă gravă de sănătate, cum ar fi un atac de cord, este important să consultați un medic specialist fără întârziere. Cei care se confruntă cu probleme de indigestie se pot adresa unui medic internist sau unui specialist în gastroenterologie. Mâncatul lent, evitarea băuturilor carbogazoase și cu cofeină, consumul de băuturi precum ceaiul de ghimbir, fenicul, mentă, utilizarea oțetului de mere în cazurile în care acidul gastric scăzut cauzează indigestie pot ajuta la ameliorarea simptomelor dispepsiei. Reducerea porțiilor și utilizarea tehnicilor de gestionare a stresului pot, de asemenea, să amelioreze simptomele dispepsiei. Se recomandă ca pacienții cu dispepsie să evite alimentele care pot declanșa simptomele de reflux, cum ar fi alimentele grase și condimentate, alcoolul, băuturile carbogazoase, cofeina, ciocolata, ceapa. Dispepsia apare de obicei însoțită de simptome precum greață, vărsături, sațietate precoce sau sațietate prelungită. Din acest punct de vedere, dispepsia poate cauza indirect scăderea în greutate. Dacă dispepsia progresează, deteriorarea barierei protectoare a stomacului poate avansa. Această situație poate duce la boli cronice ale sistemului digestiv. De asemenea, pe măsură ce dispepsia progresează, se pot dezvolta complicații grave precum dificultăți la înghițire, scaune cu sânge, scădere în greutate.

Dacă aveți dureri de stomac, balonare, sațietate precoce sau indigestie care persistă de mult timp, cauza subiacentă trebuie neapărat investigată.

În cadrul departamentului de Medicină Internă al Hisar Hospital Intercontinental, toate bolile sistemului digestiv care pot duce la dispepsie sunt evaluate prin metode moderne de diagnostic și sunt create planuri de tratament personalizate.

Nu amânați sănătatea stomacului dumneavoastră, faceți o programare la medicii specialiști în Medicină Internă pentru un examen detaliat.